sâmbătă, 13 noiembrie 2010

Sunt o naivă în lumea mea



Ooook.... a trecut o săptămână şi eu n-am mai scris nimic... Mă simt cu adevărat presată de timp . Trec rar pe aici dar ...
mai bine mai târziu decât niciodată .

Am avut din nou o săptămână grea, agitată , stresantă şi obositoare. Aştept cu nerăbdare clipele acelea care văd că nu mai apar în care valurile spumoase ale mării să se liniştească . Aştept mult mai mult de atât dar ştiu că aştept în zadar.
M-am tot gândit zilele acestea la noi , oamenii şi la darul vieţii primit.
Aflându-mă în faţă cu diferite situaţii am descoperit că în fiecare dintre noi încă mai există acel suflet de copil naiv.
Am apelat la câteva surse pentru a vedea cât mai multe sensuri ale acestui cuvânt, oarecum -mare- .
Astfel... în dicţionar se explică :
NAIVITATE, ~ăţi f.
1) Lipsă de maturitate în judecată sau în comportare;
2)Simplitate; nevinovăţie, candoare;
3)(La pl.) Atitudini, vorbe de om naiv;
4)Copilărie, prostie.

În fiecare persoană există cel puţin un gram de naivitate . Naivitatea vine de la sine ,poate inconştient.
◕ Sunt naivă atunci când spun -da- fără să gândesc măcar o secundă.
◕ Sunt naivă atunci când nu pot să spunem -nu- .
◕ Sunt naivă atunci când cred tot ceea ce mi se spune.
◕ Sunt naivă atunci când cobor la nivelul celor care nu merită.
◕ Sunt naivă atunci când mă implic mult prea mult.
◕ Sunt naivă atunci când ajut persoane care nu merită .

◕ Sunt naivă atunci când accept scuze.

◕ Sunt naivă atunci când iert.
◕ Sunt naivă atunci când credtotul se va schimba şi va fi bine
.
.
.
.
◕ Sunt naivă pentru că sper.
◕ Sper mereu la mai bine.
◕ Sper ca lumea să se schimbe.
◕ Sper ca oamenii să devină mai buni.
◕ Sper în fiecare secundă ca toţi să deschidă larg ochii şi să vadă cu adevărat ceea ce îi înconjoară.
◕ Sper ca minciuna să fie învinsă de adevăr, oricât de dureros ar fi el. [ Pentru că o minciună dulce înjunghie mai tare decât un adevăr amar.]

Cum spuneam.. sper la mult mai multe dar sunt conştientă că în cel mai bun caz , mai puţin de 50% din speranţe vor deveni realitate , iar restul va fi transformat în scrum gonit de adierea rece a timpului.

Dar .. încerc să fiu eu. Să mă menţin. Să rezist. Poate că uneori mă inspir din personalităţile altora dar preiau doar lucrurile pozitive. Doar lucrurile care mi se potrivesc ; pentru că suntem făcuţi să fim noi. Asemănători şi totuşi atât de diferiţi. Unici în felul nostru şi speciali.

Nu voi înceta niciodată să sper la o lume mai bună. Da, voi rămâne mereu o naivă în lumea mea .

Ai grijă de sufletul tau,
pentru totdeauna o naivă, Maria.

2 comentarii:

  1. Inauntrul nostru va exista mereu un copil naiv.Si fie ca vrem sau nu,uneori va iesi la suprafata.Iar aici avem doua cauze: ori noi insine,ori ceva/cineva.Insa prefer sa cred ca lumea e un loc mare de joaca,iar copilul din mine se joaca numai cu cine si cu ce vrea...

    RăspundețiȘtergere
  2. Naivitatea isi are rostul ei, nimica nu este intamplator creat pe lumea asta:).

    Rolul naivitatii este sa fim mai blanzi si buni, sa credem de buna voie si sa iubim fara sa cerem nimica inapoi! Aia este iubirea..

    RăspundețiȘtergere