Fericirea - există ?

Deşi noi, oamenii, tindem spre mai mult, uneori chiar spre perfecţiune , spunem că suntem fericiţi. Dar mă întreb oare... există fericire cu adevărat? În ce constă ea? Care este legătura ei cu noi şi cu viaţă noastră? Spunem viaţă - ne gândim la fiinţe deci spunem sentimente şi ne gândim la fericire.

Fericirea nu e infinită .

" După furtună iese soare. " - acest proverb mă face să analizez mai amănunţit =problema= şi făcând acest lucru am ajuns la concluzia că fără tristeţe nu ar exista fericire. Aşa cum după noapte vine zi , după anotimpurile reci vin şi cele calde, aşa intră şi fericirea în viaţă noastră. Dacă nu am avea motive să fim trişti nu am putea să ne bucurăm de lucrurile frumoase ce vin după.

Suferinţa aduce cu ea zâmbetul .

De curând am dat peste un proverb care sună cam aşa :
"Fericirea este ceva care nu se atinge niciodată, dar în căutarea ei merită să alegi toată viaţa."

Pot spune că sunt şi nu sunt de acord cu el. Din punctul meu de vedere , sufletul poate atinge fericirea. Putem spune că fericirea fiecăruia apare sub forma unei stele pe cer, dar mult mai strălucitoare decât celelalte. Atunci când o găsim şi suntem siguri că este a noastră, trebuie să sărim cât mai sus pentru a ajunge la ea. Din păcate, nu întotdeauna suntem siguri de acestu lucru şi există posibilitatea să atingem steaua greşită, luând astfel fericirea altcuiva .

Îmi e dor să fiu acel copil lipsit de griji .

Îmi amintesc de zilele când ieşeam afară şi înveseleam cerul cu jocul a sute de balonaşe multicolore de săpun, mari şi mici, iar cu fiecare balonaş, un zâmbet înflorea pe faţa mea. Acum, mi se pare că totul este imposibil .Cum poate fi cineva atât de fericit?
Atunci, erau doar nişte balonaşe colorate; acum însă, aş vrea să le compar cu fiecare moment fericit din viaţă .
Precum balonaşele, clipele frumoase diferă. Unele sunt mici şi rezistente, altele mai mari dar nu durabile .
Se întâmplă des că acele bucurii numite de -unii- nesemnificative să picteze cu râsete sufletul mai mult decât cele -gigantice-.

Intlesul fericirii este cu siguranţă -tradus- în infinite moduri.

Trăim deci trebuie să fim fericiţi.

Si poate că iubim, iar iubirea poate fi foarte uşor asociată cu fericirea. Atunci când iubeşti , pluteşti. Eşti liber si eşti fericit.

" Zâmbetul este curcubeul lacrimilor."

Zâmbeşte atunci când simţi că eşti la capătul puterilor, pentru că mâine poate fi prea târziu iar sufletul care nu mai simte fericirea, moare.
"Când o uşă a fericirii se închide, o alta se deshide; dar, deseori, ne uităm atât de mult la uşa închisă încât nu o mai vedem pe cea care s-a deschis pentru noi." (Helen Adams Keller)

Ai grijă de sufletul tău,
Maria